M-am reintors...Din hibernarea iernii in care am stat cu gândul mereu la zilele de vară și a vieții, în general, care parcă în ultimul timp nu a mai scornit nimic nou pentru mine. Și m-am decis să reîncep să scriu pe blog, sa va povestesc din calatoriile mele, mai mult sau mai putin imaginare. De ce tocmai azi? Ca nu prea am ce povesti...Pentru ca voiam sa fac un preambul in care sa va spun ca mi-e dor sa traiesc la intensitate maxima, mi-e dor sa ma pierd in ganduri fara sens, sa hoinaresc fara noima, sa strabat sute de kilometri doar pentru a vedea un apus perfect, sa scriu fara oprire tot ce imi trece prin cap, sa cant, sa dansez, sa elimin toate constrangerile din viata mea, sa nu dau socoteala nimanui pentru nimic, sa dau, într-un cuvânt, culoare vietii, așa cum nu a fost zugravita niciodata...
Revoluția, mâncarea chinezească și Anul Nou care va fi
Acum 2 săptămâni
hmmm....
RăspundețiȘtergereDeci pot sa comentez in sfarsit...daca as fi in locul tau as face toate lucrurile pe care le-ai scris in articol...numai asa poti sa te simti implinita pe deplin...so do them all!
RăspundețiȘtergereT